Enjoy the Silence

Douazeci si sapte, douazeci si opt, douazeci si noua, treizeci! spuse pueril si plin de bucurie cand ajunse in fata usii de la detentie. Numarase pasii pana acolo doar din plictiseala. Deschise usa bagand doar putin capul pentru a vedea daca este cineva acolo, surpriza, nimeni. Se bosumfla, avea sa se plictiseasca singur. Intra si inchise usa dupa el, apoi se aseza in prima banca de la fereastra, macar acolo avea o priveliste.
De ce era acolo? Pai..el nu prea venea la ore, si unul dintre profesori la prins cum se plimba pe hol in timpul orelor.
Ofta proptindu-si capul in palma.

Se pare ca astazi nu era ziua norocoasa pentru Rose. Bruneta se indrepta cu pasi micuti catre sala si cu privirea in pamant fara sa zica ceva. Era pedepsita pe nedrept. Deschise usa larg fara sa observe ca mai era cineva inauntru. Isi lasa rucsacul in ultima banca, oftand prelung.